sâmbătă, 27 decembrie 2008


Tinereţe fără ramuri
cum te duci tu fără milă
ne laşi pradă amintirii
într-o linişte deplină.

Te simt cum mângâi noaptea rece
şi-ţi văd umbra rătăcind
peste vremuri mândră trece
cu albe aripi de argint.

Şi singură astăzi sunt iar
abisul îmi ispiteşte cărarea
sper şi mă rog în zadar
opreşte-mi Doamne chemarea!

Trecut-au ani plini de-ndoială
trecut-au clipe de iubire
eu mă întorc cu sfială
la un trecut de amintire...

Plutesc printre minute şi clipe
şi nu pot opri nici un ceas
şi azi când nutresc zeci de vise
azi doar o zi mi-a rămas ... .

0 comentarii: