Odata, un strop de rosu a dorit o lacrima verde, iar dupa o privire profunda verdele si-a deschis inima. Dar strapuns de orgoliu rosul si-a tradat dorinta. Si a amagit-o cu minciuni,poate,adevarate. Nimeni n-ar fii crezut ca aparentele pot sa sufoce o dragoste ce ti-ar fii parut sincera. Tradata si confuza lacrima si-a varsat apa amara la tulpina unui trandafir fara culoare care a crescut hranindu-se cu lacrimi din dragoste. Atunci stropul de rosu a realizat ca este iubit. Regretand trecutul,apropiindu-se de verde dar ranita lacrima a disparut in oceanul de vise fara a privi o clipa catre neputinta. Pierdut,stropul a imbratisat trandafirul inrosindu-Ii petalele de o dragoste pura si pierduta in deznadejde caci era pustiu fara iubire Doar ca lacrima verde s-a alaturat iarasi de sufletul verdelui,cuprinzand tulpina florii dar inchizandu-se intr-o cetate de spini pentru a-si aminti vesnic de usturimea unei iubiri pure dar neimpartasite. Tu,cititorule sa iei aminte la o poveste scrisa de o lacrima verde caci de fiecare data cand un trandafir se va ofili voi stii ca inca o iubire a murit. Aceea s-ar putea sa fie chiar iubirea ta!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu