Despre depresie....

Pentru ca ma confrunt si eu cu aceasta boala si pentru ca multi nu stiu nimic desprea si pentru ca majoritatea o percep ca o forma de a te ascunde de anumite gesturi sau fapte, pentru cei care nu vor sa stea alaturi de un om suferind, vreau sa va scriu cate ceva despre depresie:

Ce este depresia?
Depresia este o boală larg răspândită. Aproximativ 25% din populaţie va suferii de depresie într-un anumit moment al vieţii. Astfel, în România aproximativ 5 milioane de oameni vor suferii de depresie de-a lungul vieţii lor.

Depresia afectează atât de mulţi oameni, încât marea majoritate dintre noi au cunoscut sau vor cunoaşte o persoană din familie, din mediul profesional or din cercul de prieteni care a fost sau va fi afectată de depresie! Prin urmare, depresia ne priveşte pe noi toţi.
Despre depresie
Depresia este o boală şi se ştie că este asociată cu nivelurile scăzute ale anumitor substanţe chimice prezente în creier, în acelaşi fel în care pacienţii care suferă de diabet au niveluri scăzute de insulină. Unele persoane sunt mai susceptibile la depresie decât altele şi crizele de adevărată depresie pot fi declanşate de evenimente stresante cum ar fi divorţul, decesul unei persoane dragi sau şomajul.

Depresia este o boală gravă care provoacă invaliditatea persoanelor tinere din întreaga lume în măsură mai mare decât orice altă boală. Cu toate acestea, pacienţii care suferă de depresie se simt adesea izolaţi şi singuri deoarece nu-şi dau seama că în fiecare clipă, 1 persoană din 40 se află în aceeaşi stare.

Persoanele suferind de depresie se simt nefericite, îşi pierd interesul pentru lucrurile care de obicei le plac, inclusiv sexul, şi deseori dorm rău. Unele persoane se retrag într-o carapace, fiind dificil de comunicat cu ele. Altele devin iritabile şi neliniştite. Dacă depresia este foarte gravă, unele persoane manifestă reale tendinţe suicidale, aşa că este important să se solicite ajutor dacă se bănuieşte existenţa depresiei.



Depresia clinică
Toţi trecem prin stări mai proaste din când în când, mai ales când lucrurile nu merg bine. Acest lucru este natural şi poate nu ne-am bucura la fel de mult de momentele bune, dacă nu am avea aceste perioade de deprimare.

Când însă medicii vorbesc despre „depresie” ca afecţiune clinică, stare este bine definită şi va fi fost prezentă în cea mai mare parte a timpului în ultimele două săptămâni, de obicei mult mai mult. Va afecta toate aspectele vieţii pacientului, nu numai unul, cum ar fi munca. Depresia va cauza pacientului suferinţe grave şi va impieta asupra vieţii sale, întrucât va produce tensiuni în familie, probleme la serviciu şi va crea dificultăţi cu prietenii şi în relaţiile sociale normale.

Vestea bună este că depresia este o stare care poate fi tratată şi, cu ajutorul medicului, puteţi fi ajutat să vă simţiţi mai bine.



Diferite tipuri de depresie
Depresia afectează persoanele în diferite moduri. Pentru unii, începutul bolii va fi relativ rapid, posibil în asociere cu un eveniment de viaţă deosebit de stresant, dar după tratament nu va mai reapărea niciodată în cursul vieţii lor. Alte persoane nu sunt la fel de norocoase; cursul bolii va fi mult mai îndelungat, cu simptoame reduse pe lungi perioade de timp înaintea declanşării unei reale crize de depresie. În ambele situaţii este important ca depresia să fie tratată un timp suficient de lung pentru a obţine revenirea la normal. Dacă nu se face acest lucru, creşte probabilitatea ca pacientul să aibă o nouă criză în viitor.

Cu cât se produc mai des crizele, cu atât este mai grav fiecare din ele şi cu cât mai multe sunt simptoamele de care suferă pacientul între crize, cu atât este mai probabil ca depresia să devină cronică, formă care este mult mai dificil de tratat.

Depresia post-partum sau depresia postnatală este o stare care afectează, în măsură mai mare sau mai mică, multe mame, după naştere. În Marea Britanie, controlul existenţei depresiei constituie o parte de rutină a îngrijirii postnatale şi, când aceasta este descoperită, va fi tratată în mod corespunzător.

Tulburările afective periodice (SAD) reprezintă un tip special de depresie, care afectează persoanele ce trăiesc la latitudini unde ziua este foarte scurtă în timpul iernii. Depresia are tendinţa de a se instala pe măsură ce se scurtează zilele şi să dispară primăvara, odată cu mărirea perioadei de lumină. Deşi poate fi tratată ca şi celelalte tipuri de depresie, există unele dovezi că tratamentul cu lumină artificială poate fi util.

Pacienţii care suferă de tulburări bipolare (depresie maniacală) trec prin accese de depresie, dar şi prin „vârfuri maniacale” când devin nenatural de euforici şi hiperactivi. Acest tip de afecţiune are tendinţa de a-şi crea în timp un tipar ciclic regulat de maxime şi minime. Pacienţii cu tulburări bipolare au de obicei nevoie de tratament specializat.

Deşi toate tipurile de depresie sunt asociate cu proasta dispoziţie, modul în care pacienţii par să dezvolte simptoamele şi să le descrie medicului pot varia enorm, de la simptoame psihologice evidente de capacitate redusă de concentrare şi tulburări ale somnului la dureri nespecifice, deranjamente abdominale sau dureri de cap.

Probabilitatea apariţiei depresiei este de două ori mai mare la femei decât la bărbaţi, dar este mai puţin probabil ca bărbaţii să solicite ajutor. Bolile fizice, izolarea socială şi pierderea persoanelor apropiate reprezintă un risc deosebit pentru pacienţii de vârste înaintate. Indiferent de vârstă, riscul de sinucidere este mai mare la bărbaţi decât la femei.

Depresia este cameleonul afecţiunilor medicale, prezentând o combinaţie de simptome la fel de variate ca şi pacienţii afectaţi.

Majoritatea pacienţilor care suferă de depresie se prezintă la medic plângându-se de probleme fizice, cum ar fi durerea de cap şi tulburări abdominale, dar este important să se recunoască şi să se confirme simptomele psihologice obişnuite care reprezintă amprenta acestei afecţiuni. Acestea includ:

O tristeţe copleşitoare sau sentiment de „gol sufletesc” care poate fi însoţit de anxietate sau iritabilitate.
Neputinţa de a se bucura de activităţile sau preocupările care le făceau înainte plăcere – acest lucru este cel mai evident în cazul pasiunilor (hobby -urilor) şi în activităţile sociale cu familia şi prietenii.
Senzaţia de „încetineală” sau lipsă de energie.
Probleme cu somnul – dificultatea de a adormi, trezirea în timpul nopţii sau dimineaţa devreme şi imposibilitatea de a readormi.
Probleme de alimentaţie – în mod tipic depresia este descrisă ca provocând pierderea apetitului şi a greutăţii, dar unii pacienţi, în special femeile de vârstă mijlocie, par să ia în permanenţă o gustare, rezultatul fiind creşterea în greutate.
Dificultăţi de concentrare sau rememorare. Luarea deciziilor, chiar şi în cazul problemelor minore, pare a reprezenta o dificultate deosebită, mai cu seamă la pacienţii mai vârstnici care suferă de depresie.
Sentimente de lipsă de speranţă, pesimism, vinovăţie, inutilitate sau neajutorare. Pacienţii cu depresie cronică au o părere foarte proastă despre propria persoană.
Pot apărea gânduri de moarte sau sinucidere şi, când acestea sunt severe, pot duce la încercări de sinucidere.
Starea depresivă
Cel mai obişnuit simptom al unei depresii este o stare prelungită de proastă dispoziţie şi tristeţe; o "stare depresivă". Sunteţi foarte abătut(ă) şi neobişnuit de trist(ă).

Dacă suferiţi de depresie:

Nu sunteţi doar trist(ă) – ci foarte trist(ă)!
Nu sunteţi doar trist(ă) adeseori – ci sunteţi trist(ă) tot timpul!
Nu sunteţi doar trist(ă) cu privire la ceva anume – ci sunteţi trist(ă) aproape cu privire la orice!
Nu vă mai simţiţi fericit(ă)?
Tristeţea Dvs. continuă să persiste. Chiar dacă uneori nu vedeţi nici un motiv să fiţi trist(ă) şi pesimist(ă), totuşi totul în jur pare neimportant sau ameninţător. Este posibil să aveţi sentimentul că urmează să se întâmple ceva de rău augur şi care vă scapă de sub control.

Depresia vă deconectează adesea de la sentimente şi, de asemenea, de la sentimentul de fericire.

Vă pierdeţi capacitatea de a vă bucura.
Vă pierdeţi capacitatea de a afla plăcere în muzică, artă şi cărţi.
Vă pierdeţi capacitatea de a simţi plăcerea sexuală.
Aveţi o atitudine pesimistă şi simţiţi că totul e lipsit de speranţă.
Aveţi sentimentul că totul este trist şi neimportant.
Variaţii ale dispoziţiei în decurs de douăzeci şi patru de ore
Deşi sunteţi deprimat(ă) tot timpul, din când în când vă veţi simţi mai bine. Există anumite momente mai bune pe timpul zilei şi acest fenomen este numit "variaţie în decurs de douăzeci şi patru de ore".

Există multe persoane care au un ritm de douăzeci şi patru de ore, în care sunt îmbufnaţi dimineaţa dar se înveselesc mai târziu în cursul zilei. Atunci când suferiţi de depresie, acest ritm de douăzeci şi patru de ore continuă dar la un nivel mai redus.

În mod obişnuit, e posibil să vă treziţi dimineaţa devreme şi vă simţiţi cu adevărat îngrozitor. Mai târziu, în decursul zilei, lucrurile se ameliorează şi spre seară este posibil să puteţi chiar să vă socializaţi cu ceilalţi. Sunteţi capabil(ă) să faceţi câte ceva din lucrurile pe care le aveţi de făcut. Vă simţiţi un pic mai puţin deprimat(ă). Netratat, acest ciclu începe din nou în dimineaţa următoare.

Gânduri negative
Este posibil să aveţi gânduri negative, strâns legate de tristeţea Dvs. Toate persoanele care suferă de depresie vor avea gânduri negative de genul:

"Nu sunt bun(ă) de nimic".
"Nu mai am nici o speranţă".
"Nimeni nu mă înţelege".
"Viaţa este nedreaptă".
"Merit toate lucrurile rele care mi se întâmplă".
"Merit să fiu pedepsit(ă)".
"Moartea ar fi o eliberare".
Probabil simţiţi că nu sunteţi la înălţimea aşteptărilor Dvs. sau ale altora. Este posibil să simţiţi că nu sunteţi bun(ă) sau că sunteţi nepotrivit(ă) pentru munca pe care o faceţi. De asemenea, este posibil să simţiţi că sunteţi leneş(ă), îngăduitor(oare) sau prea aspru(ă) cu familia Dvs. Sau poate vă etichetaţi drept o persoană rea. Ţineţi minte întotdeauna: Aceste gânduri fac parte din boala Dvs.!

Sentimentele de vinovăţie
Este posibil să vă simţiţi vinovat(ă) de lucruri pe care le-aţi făcut sau ar fi trebuit să le faceţi.

Aceste gânduri negative pot avea un substrat real dar sentimentele Dvs. de vinovăţie sunt exagerate. Uneori acestea sunt complet nerealiste.

Iată un exemplu de astfel de sentiment exagerat de vinovăţie:

Atunci când un bărbat având în jur de cincizeci de ani a devenit depresiv, el îşi aducea mereu aminte despre un fapt petrecut în tinereţea sa. Pe atunci lucra într-o companie mare. Compania distribuia personalului îmbrăcăminte de lucru. La un moment dat, bărbatul a luat acasă o pereche de pantaloni. El nu şi-a putut explica dacă a furat pantalonii sau nu. Probabil că pur şi simplu uitase să îi dea jos când a plecat acasă.

Acum, cu aproximativ 30 de ani mai târziu, în depresia sa el se simţea extrem de vinovat cu privire la pantaloni. Susţinea cu fermitate că evenimentul privind pantalonii era o dovadă că este o persoană rea şi necinstită. El simţea că trebuie să meargă la poliţie şi să primească o pedeapsă grea.

O depresie psihotică necesită internarea în spital şi este nevoie de timp ca să fie tratată. Din fericire însă, acest pacient a urmat un tratament şi în final s-a făcut bine din nou.

Nu vă învinovăţiţi – nu este vina Dvs.
Vă veţi întreba de câteva ori pe zi dacă este vina Dvs. pentru faptul că vă simţiţi atât de rău. Veţi constata, probabil, că vă gândiţi la ceea ce NU ar fi trebuit să faceţi. Este posibil să constataţi că vă gândiţi că probabil meritaţi ceea ce vi se întâmplă.
Nu fiţi aspru(ă) cu Dvs.!
NU ESTE VINA DVS. că suferiţi de depresie!
Este una dintre multele boli şi nu ar fi vina Dvs. nici dacă aţi avea diabet sau cancer. Depresia este cauzată de schimbări ale echilibrului chimic al creierului, ceea ce ar face ca şi cea mai optimistă şi energică persoană din lume să se simtă exact cum vă simţiţi Dvs. acum. Unul dintre simptomele depresiei este acela că poate conduce la diminuarea severă a încrederii de sine.
Aşadar, realmente nu este vina Dvs. iar atitudinea dumneavoastra sănătoasă – de care aveţi dificultăţi să vă amintiţi –, este încă aici.
Astăzi puteţi încerca să vă redescoperiţi vechea personalitate! Concentraţi-vă exclusiv asupra aspectelor Dvs. pozitive. Puneţi pe hârtie lucrurile la care vă pricepeţi. Toate abilităţile Dvs. sunt încă la locul lor, chiar dacă în primul moment este posibil să nu gândiţi astfel.
Faceţi acest lucru chiar acum şi vă rugăm, nu renunţaţi la Dvs. prea uşor!