miercuri, 11 martie 2009

Anotimpul renasterii


Am sa schimb toate saluturile omenirii in unele mult mai simple . Cred ca, omenirea are nevoie de "bun rasarit" in loc de buna dimineata sau "buna dragoste" sau "buna viata". Eu spun "bun rasarit" intr-un larg ecou al lumii zburand catre infinit. Imi intind mainile pana in galaxii pentru o ruga totala si la cata dorinta de zbor am si daca as avea aripi, m-as inalta. Sufletul meu e un cantec picurat de stele si rasucit in curcubee de arome colorate. Imi vine sa strig "e-un curcubeu deasupra sufletului meu". Simt cum imi cresc radacini aeriene. Degetele mele ating zambetul soarelui. Se aude o pasare ciripind un joc vesel de sunete. Ma apropii incet de fereastra, ca atunci cand jucam de-a v-ati ascunselea, si o zaresc pe pervaz. E atat de gingasa! Si, zambesc, are o rochita multicolora. Nu stiu ce specie este. Zambesc si tac tinand-mi rasuflarea... Mi-e teama ca daca voi face zgomot se va transforma intr-un norisor de lacrima. Stiti ca a venit primavara?

1 comentarii:

O inima... spunea...

O primavara vesnica in sufletul si in inima ta!..iar fiecare clipa sa-ti daruiasca sensibilitate si gingasie asemenea unui ghiocel!!