tag:blogger.com,1999:blog-24322406337850862562024-02-07T12:58:27.113+01:00just meo aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.comBlogger461125tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-27350107109018544512011-07-31T22:24:00.000+02:002011-07-31T22:24:05.750+02:00Anunt<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">Mi-am schimbat "fata" si numele blogului...ma gasiti.... <a href="http://oaripadeinger.blogspot.com/">Raza de lumina</a>...va multumesc pentru interesul acordat si iertare pt lipsa mea :)</div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-19834880032084998602010-04-01T22:52:00.000+02:002010-04-01T22:52:30.188+02:00Autoconstientizare<strong><span style="color: #38761d;">Viata ma face sa constientizez lucruri pe care le stiam. Zilele acestea am realizat ca ne schimbam cu fiecare clipa care trece pe langa noi. De aceea atunci cand spunem ca il stim pe omul de langa noi ne inselam amarnic. Nu ai cum sa te cunosti decat pe tine. De multe ori chiar si tu ramai un mister pentru tine insuti. Ce sa mai spun de ceilalti pe care ii vezi din cand in cand si care dintr-o data iti par altfel decat erau. M-am schimbat eu? S-au schimbat ei? Raspunsul este afirmativ la ambele intrebari. </span></strong><br />
<strong><br />
<span style="color: #38761d;"></span></strong><br />
<strong><span style="color: #38761d;">Interactionam cu oamenii din jurul nostru, cunoscuti sau necunoscuti si credem ca-i cunoastem si cel mai important credem ca ne cunoastem. Oare este adevarat? De unde stim daca ne cunoastem sau nu? Exista situatii in care stii deja cum vei reactiona si apar unele noi in care raspunsurile tale sunt neasteptate si pentru tine si pentru ceilalti. </span></strong><br />
<strong><br />
<span style="color: #38761d;"></span></strong><br />
<strong><span style="color: #38761d;">Vorbim de valori, de credinte, de Sine, de autocunoastere. Noi ne schimbam cu fiecare clipa traita si toate acestea se schimba odata cu noi. Valorile de astazi nu corespund cu cele de ieri, credintele de maine sunt diferite de cele de acum un an. Maine intampini o situatie care-ti rastoarna intregul sistem de valori si altele apar in loc. Exista ceva stabil intr-adevar in noi si in jurul nostru? Nici macar stanca nu ramane la fel. Noi oamenii cum am putea?</span></strong><br />
<strong><br />
<span style="color: #38761d;"></span></strong><br />
<strong><span style="color: #38761d;">Emitem judecati de valoare despre noi si ceilalti in functie de diferite contexte. Contextul se modifica, noi nu mai suntem aceeiasi si judecata facuta in conditiile anterioare revine cu putere. Daca o persoana s-a dovedit inferior tie intr-un anumit context sigur data viitoare cat o vei intalni iti vei aminti de aceea judecata. Omul acela s-a schimbat in timp, sigur a invatat ceva nou, sigur stie ceva care-l poate face superior tie (poate era si inainte). Punem etichete fara sa incercam sa vedem si sa simtim dincolo de aparente.</span></strong><br />
<strong><br />
<span style="color: #38761d;"></span></strong><br />
<strong><span style="color: #38761d;">Este bine sau nu? Eu stiu raspunsul meu. Tu il cunosti pe al tau?</span></strong>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-30076120987277156872010-03-27T20:54:00.000+01:002010-03-27T20:54:59.488+01:00De ce mintim?De ce mintim? De la ce varsta incepem sa mintim? Ce mecanisme sunt in spatele minciuni?<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4vAfy15NfYxiXon2BKMb-sVvyi9ocRXmXYCjkjIYn2LqWdokpFwzma2OA3AH3OYLGioEuA9czzsN_gr2jX1q-jLiEZHPNM_0u3qIDK6toIfETFlWyOmoIbCqKamD9b1dXrPYsY8UHHt9e/s1600/masti2-minciuni.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" nt="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4vAfy15NfYxiXon2BKMb-sVvyi9ocRXmXYCjkjIYn2LqWdokpFwzma2OA3AH3OYLGioEuA9czzsN_gr2jX1q-jLiEZHPNM_0u3qIDK6toIfETFlWyOmoIbCqKamD9b1dXrPYsY8UHHt9e/s200/masti2-minciuni.jpg" width="140" /></a></div>Aceste intrebari revin in mintea mea cu putere atunci cand in jurul meu si in mine apar semne de minciuna. Urasc minciuna!!! Judec oamenii care mint si pe mine cand recurg la acest mecanism de aparare. <br />
De ce apelez la minciuna? In spatele ei stau diferite temeri a caror unic scop este sa ne limiteze, sa ne arunce intr-o lume a fricii. Am experimentat minciuna si la o analiza profunda asupra motivelor pentru care am mintit am descoperit ca-mi era frica de respingere. Ceea ce ascundeam era diferit de tiparele cu care eram obisnuita. Doream sa fiu acceptata si de aceea am ascuns anumite aspecte. M-am judecat aspru pentru ceea ce facusem si mult mai tarziu am inteles ca nevoia mea de sinceritate se naste din fuga de minciuna. Uneori echilibrul isi cere drepturile si intervin diferite situatii in care am de ales. De mine depinde pe ce drum merg, al sinceritatii sau al minciunii.<br />
Copil fiind, am mintit adeseori ca sa nu fiu pedepsita. Frica de pedeapsa si-a pus amprenta asupra adultului de mai tarziu care s-a luptat in permanenta cu minciunile care zaceau latente in el. Am ingropat sub un morman de convingeri aceasta nevoie de a minti, de a ascunde anumite aspecte ale vietii mele. Astazi am ajuns sa realizez ca frica este cea care imi sopteste in ce directie sa o iau. Fie ca este minciuna sau sinceritate, frica tine un echilibru fragil intre cele doua. Mint de frica, sunt sincera tot de frica. Ce este bine? Raspunsul la aceasta intrebare ar fi o generalizare limitativa pentru ca fiecare situatie este atat de unica si suntem singurii care putem sa alegem ce este bine sau rau.<br />
La ce varsta incepem sa mintim? Despre mine nu-mi amintesc cand anume am inceput sa folosesc acest sistem de aparare. Am descoperit frica din spatele minciunii la doi copii, frati. Temeri diferite: de respingere si de pedeapsa duc la acelasi rezultat: minciuna. Daca unul dintre ei alege sa minta pentru a nu fi respins de persoanele iubite, celalalt minte pentru a nu fi pedepsit tot de aceleasi persoane. <br />
Minciuna si sinceritatea fac parte din viata noastra si experienta generata de aceste sisteme de aparare ne determina sa alegem drumul pe care stam. Ceea ce este nevoie sa stim este ca la noi este capacitatea de a schimba imaginea pe care o avem despre noi. Fie ca minti sau esti sincer cu ceilalti de tine cel mai importat este cum te privesti.o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-783737310173089512010-03-21T18:03:00.000+01:002010-03-21T18:03:42.270+01:00EU<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyEzAw0xi9o3e1-D60PADIGxGz3UBHhH-1Z29xycbi9MkanMMAlDhyphenhyphenfUAZL_pM0lx5hQDBCZt7U77Lw-En327IS8kY_whz6_3cceeHd_MGkHvdnoXSuFoqhI48Jwn6yJ2A-zNEllO-zRAU/s1600-h/82299.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="151" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyEzAw0xi9o3e1-D60PADIGxGz3UBHhH-1Z29xycbi9MkanMMAlDhyphenhyphenfUAZL_pM0lx5hQDBCZt7U77Lw-En327IS8kY_whz6_3cceeHd_MGkHvdnoXSuFoqhI48Jwn6yJ2A-zNEllO-zRAU/s200/82299.jpg" vt="true" width="200" /></a></div>Exista uneori in noi o usa pe care nu o deschidem. Ne este teama de ce anume vom descoperi in spatele ei. In istorie au fost oameni care si-au deschis propria usa si au spus ca dincolo este pacea, linistea si implinirea. Unii au spus ca dincolo este vidul, ca nu are o forma pe care sa o intelegem. Avem nevoie sa facem acest pas singuri.<br />
Viata ne face sa uitam de aceasta usa. Suntem atat de ocupati cu ce se petrece in jurul nostru ca uitam de noi. Cand nu avem o preocupare, un scop, un tel pentru care sa traim ne temem pentru noi. Simtim cum lumea se indeparteaza si suntem singuri, fiecare in fata propriei usi.<br />
De ce-ti spun de aceasta usa? Pentru ca astazi m-am aflat in fata ei. Lumea disparuse, era atata liniste si nu am avut curajul sa o deschid. Mi-a fost teama de reactia mea la ceea ce voi gasi acolo. Am fost in cel mai bun moment pentru a deschide usa si nu am facut-o.<br />
Suntem invatati de mici sa cautam compania altora, sa traim in grup, sa formam o familie. Ne pierdem in multime, ne luptam sa pastram aparentele in fata celor cu care traim. Mama vrea sa realizezi ceva, tata vrea altceva, prietenii vor diferite manifestari, familia altele. Si fiecare pretentie ne face sa ne indepartam cat mai mult de noi. Fiecare cerere exterioara mai adauga o masca si simti cum te indepartezi de tine.<br />
Astazi am realizat ca eu sunt altfel decat credeam. Ca pot fi altfel decat doresc ceilalti. Ca pot fi EU. Ca pot sa traiesc asa cum vreau si ca asta imi aduce liniste si pace in suflet si in minte. Sunt aproape de mine. Cred ca atunci cand voi deschide aceea usa ma voi descoperi cu adevarat. Atunci voi fi eu in fata mea si ma voi privi asa cum nu am facut-o niciodata.<br />
Am realizat astazi ca sunt libera sa aleg pe cine vreau in jurul meu oferindu-le libertatea de care au nevoie. Am invatat ca linistea pe care ne-o dorim fiecare consta in detasare. Detasarea de lucruri, de obiecte, de fiinte. Dorintele noastre ne inlantuie si ne frang zborul catre noi. Astazi sunt libera si in echilibru cu mine.<br />
Este inceputul unui drum catre mine. Catre aceea usa din mine. Lupta s-a incheiat. Sunt. Exist. Si ma bucur de fiecare clipa a vietii mele.o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-45314692595209808962010-03-17T22:20:00.000+01:002010-03-17T22:20:58.682+01:00Spiridusul din mine<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgw9A6pZe7C9IQeYB6a1xeFgwPgMYaENEABfjmY3Nrg8jyXrc2T22ls5xI2jPoFFxPFIdBMltHTn4gx924-GTmKGF2HUG1edcRU0FRScAvDR9raTRLOKbVpepEpTRGdsTHv0jhPq0qfzUT0/s1600-h/spiridusi_in_zbor-t1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgw9A6pZe7C9IQeYB6a1xeFgwPgMYaENEABfjmY3Nrg8jyXrc2T22ls5xI2jPoFFxPFIdBMltHTn4gx924-GTmKGF2HUG1edcRU0FRScAvDR9raTRLOKbVpepEpTRGdsTHv0jhPq0qfzUT0/s320/spiridusi_in_zbor-t1.jpg" vt="true" /></a></div>M-am gandit si... razgandit si prin multitudinea de ganduri zilnice am descoperit povestea spiridusului din mine. <br />
<br />
Intr-o dimineata insorita de vara tarzie, mi-a aparut ca scanteia unei stele indepartate. Am vazut in el acele lucruri pe care le cautam de atata timp. Mi-a amintit de mine, de cine sunt si ce reprezint. Din acel moment viata mea a devenit calatoria spiridusului, am renuntat la mine pentru a trai cea mai minunata calatorie. Daca-l cauti stiu sigur ca te intrebi cine este. <br />
Uneori apare ca un foc plin de viata, alteori este o frunza plutind in bataia vantului. Cel mai adesea ii vezi zambetul dimineata cand te saluta si stralucirea privirii seara cand se lupta cu oboseala. Experimenteaza tot ce-i ofera viata, de la bucurie la tristete, de la fericire la durere. Canta si danseaza, rade si vorbeste zgomotos bucurandu-se de compania oamenilor. Se intristeaza cand ceva nu merge cum isi doreste sau plange consumand aceea durere apasatoare. Viseaza si povesteste, se implica si ajuta. Iubeste asa cum doar el o poate face. Iubeste viata si oamenii, iubeste natura si animalele. Uraste raul din oameni si-l accepta pentru ca face parte din ei si din lumea lor. Lupta alaturi de oameni si pentru oameni. Este ranit adeseori de cei apropiati si isi pastreaza increderea in oameni. Viseaza, planifica, alege, renunta, reactioneaza, intr-un cuvant traieste si se bucura de fiecare moment. Si ceea ce-i mai important se iubeste pe sine si crede cu tarie in el si in capacitatea de a trai asa cum doreste.<br />
Intalnirea cu el a adus in viata mea intelegere, autocunoastere, magie si bucurie. Privind viata prin ochii lui am ajuns sa inteleg cine sunt si de ce traiesc. Am descoperit impreuna cu el puterea. Puterea de a alege drumul pe care doresc sa merg, puterea de a fi eu dincolo de toate conditionarile sociale. Puterea de a vedea dincolo de aparente si de a descoperi in ceilalti minunea care sunt.<br />
Atunci cand sunt trista spiridusul apare cu o vorba buna, cu o gluma sau cu un prieten care-mi ofera sprijin. Imi aduce o raza de soare, mangaierea unei ploi de vara, zambetul unui copil sau imbratisarea iubirii de mama. A adus in viata mea sansa de a iubi si de a fi iubita. A adus in drumul meu oameni care mi-au devenit dragi si care-mi ofera ceea ce au ei mai bun. <br />
Daca te afli in cautarea lui nu te uita prea departe. Priveste in locurile in care te refugiezi cand viata ta este intunecata, striga-l in momentele cand te simti singur si trist. Il vei simti, daca nu ai facut-o pana acum, exact in clipele cele mai importante ale vietii tale. Cand esti fericit si multumit cauta-l. Cand il vei gasi, vei intelege... <br />
<div align="center"><object height="185" width="220"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/JUo8WCNsNCI&hl=en_GB&fs=1&color1=0x234900&color2=0x4e9e00&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/JUo8WCNsNCI&hl=en_GB&fs=1&color1=0x234900&color2=0x4e9e00&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-76670611697233564152010-03-15T15:34:00.000+01:002010-03-15T15:34:00.358+01:00Teama vs Curaj<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEju3IdA38P3nHB7-VheZK0YEn7uT07F7lecnys5p3tVYrDYlS5juVt6tPcw91ccmEYLx_irTFG2mJr35FJ3eKMKIjZGtZ1YXyAmJOLgnwjcNydq4mrPce0moYHdXZwlMt_MsP4lm88lzFGN/s1600-h/curaj.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEju3IdA38P3nHB7-VheZK0YEn7uT07F7lecnys5p3tVYrDYlS5juVt6tPcw91ccmEYLx_irTFG2mJr35FJ3eKMKIjZGtZ1YXyAmJOLgnwjcNydq4mrPce0moYHdXZwlMt_MsP4lm88lzFGN/s200/curaj.JPG" vt="true" width="154" /></a></div><strong><span style="color: red;">Teama ne cuprinde de la nastere. Ne temem de singuratate si de lipsa de iubire. Plangem! Ne temem de intunericul ce se joaca cu noi. Strigam! Ne temem de gandaci si de paienjeni si viermii ne-nfioara. Tipam! Ne temem de cuvantul NU si de singuratate. Plangem! Ne temem pentru cel de langa noi si de neputinta noastra. Injuram! Ne temem de moarte si de lumea de dincolo. Plecam!</span></strong><br />
<strong><span style="color: red;"></span></strong><br />
<strong><span style="color: red;">Traim in teama toata viata si nu ne dam seama ca ne-a fost data pentru a pretui curajul si eroismul. Curajul nou nascutului de a ramane noaptea singur in odaie. Curajul copilului de a nu striga si plange in intuneric. Curajul adolescentului de a se indragosti. Curajul parintilor de a permite copilului sa plece. Curajul celui care ramane cand celalalt se duce.</span></strong><br />
<strong><span style="color: red;">Suntem adevarati eroi si avem nevoie de dovezi ale curajului nostru. Ne temem de Dumnezeu care ne-a dat teama ca sa ne descoperim curajul. Multumim!</span></strong>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-48894020359933796052010-03-14T17:45:00.000+01:002010-03-14T17:45:40.340+01:00Sperantele<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0r9WhnlnPBbZ4kiF_kl4CD4r7G8xs8zZUxHkzA-xbmKcTncOWoWDoB6mHE0gcWphVsmQcjpiK0S40IhaSC-LPyBSqL6TaZcSgKXeSDP6rLnHOJOkbXxtj1y67KnxptYvLtLCjAeKqPo6f/s1600-h/hope.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0r9WhnlnPBbZ4kiF_kl4CD4r7G8xs8zZUxHkzA-xbmKcTncOWoWDoB6mHE0gcWphVsmQcjpiK0S40IhaSC-LPyBSqL6TaZcSgKXeSDP6rLnHOJOkbXxtj1y67KnxptYvLtLCjAeKqPo6f/s200/hope.jpg" vt="true" width="200" /></a></div><span style="color: #6aa84f;"><strong>Sperantele...de unde vin ele? Speram intr-o viata mai buna, speram ca visele noastre se vor implini, speram atat de multe si... speranta moare odata cu noi. Sperantele se nasc din dorinta. Speranta este energia care conduce dorinta. Iti doresti si speri ca visele tale vor deveni realitate. Poate dorinta ta se schimba, se transforma, dar speranta ramane constanta. Speranta tine in viata o dorinta care pare imposibil de realizat. Constient stii ca este dificil de atins si continui sa speri. Constient iti spui ca este imposibil si speri in continuare.</strong></span><br />
<span style="color: #6aa84f;"><strong></strong></span><br />
<span style="color: #6aa84f;"><strong>Dorintele apar si dispar. Speranta este cea care le uneste, le confera un scop si o utilitate. Gandeste-te...de ce ai aceste dorinte? Poate speri ca aceasta dorinta sa iti imbunatateste viata sau poate speri sa scapi de ceva negativ din viata ta. Oricum ai privi speranta este acolo.</strong></span><br />
<span style="color: #6aa84f;"><strong>Uneori credem ca sperantele noastre sunt desarte si credem ca renuntand la speranta este mai bine pentru noi. Oare chiar renuntam la speranta sau este doar o pacalire de moment? Cand viata noastra intra pe fagasul dorit revenim la sperantele facute si ne miram cum de am putut renunta la ele.</strong></span><br />
<span style="color: #6aa84f;"><strong>Este dificil sa-ti pastrezi sperantele cand viata te incearca. Este greu sa speri cand constati ca totul este altfel decat ai sperat. Ce poti sa faci in aceasta situatie? Experienta mi-a demonstrat ca renuntarea la speranta este doar o un joc pentru a ma simti mai bine. Am constat ca detasarea de rezultatul dorintei, pastrarea sperantei si rabdarea sunt elementele care aduc in calea mea oportunitati.</strong></span><br />
<br />
<em><span style="color: #6aa84f;"><strong>Lectia mea este sa sper in continuare si sa cred in visele mele.</strong></span></em><br />
<div align="center"><object height="55" width="448"><param name="movie" value="http://embed.trilulilu.ro/audio/pipurica/1492f9fd0c6308.swf"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><param name="FlashVars" value="durataAudio=249&titluEmbed=ovidiu%20komornic"></param><embed src="http://embed.trilulilu.ro/audio/pipurica/1492f9fd0c6308.swf" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="448" height="55" FlashVars="durataAudio=249&titluEmbed=ovidiu%20komornic"></embed></object></div><a href="http://www.trilulilu.ro/audio/Muzica" title="Muzica">Asculta mai multe audio Muzica</a>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-18899300928318242042010-03-02T15:59:00.000+01:002010-03-02T15:59:26.260+01:00Si inger si demon<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIvUHfJPDr3DJBuqqfwhMdM86ySJ-rQpVBAIg0siTYLuubfbDvc_YJBO6zXjSYNTwoJqdAJ2VG-u053y5Qxd6aFDa1QNKjsB3qtH659PI7QZP3HnVzFszL_zLc4tz6Qde5sxDXK-laV9tu/s1600-h/bine-si-rau-300x198.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="132" kt="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIvUHfJPDr3DJBuqqfwhMdM86ySJ-rQpVBAIg0siTYLuubfbDvc_YJBO6zXjSYNTwoJqdAJ2VG-u053y5Qxd6aFDa1QNKjsB3qtH659PI7QZP3HnVzFszL_zLc4tz6Qde5sxDXK-laV9tu/s200/bine-si-rau-300x198.jpg" width="200" /></a></div><div style="text-align: center;">Nascuti in aceeasi clipa.</div><div style="text-align: center;"></div><div style="text-align: center;">Unul zambeste cald, iubeste viata si oamenii, celalalt se ascunde in spatele unui zambet fals. Primul glasuieste cu calm si blandete. Te adaposteste sub aripa-i ocrotitoare, iar cuvintele sunt pline de incurajari si intelegere. Privirea-i te invaluie si cauta in intunericul din tine. Te accepta asa cum esti. Pentru el egalitatea exista dincolo de forme, dincolo de fapte si reactii. Stie ca toate fiintele sunt binecuvantate si le iubeste asa cum sunt.</div><div style="text-align: center;">Celalalt vine pentru a-l completa pe primul, pentru a demonstra ce nu este. Rautate, invidie, manie, neincredere toate se aduna intr-un simplu zambet. Uneori este atat de frumos, alteori intrezaresti in spatele lui ascutisul cutitului care te injunghie. Uneori iti apare ca un inger, alteori demonul isi arata prezenta. Poarta diferite nume, aceeasi masca. Este oprimat, aruncat, negat.</div><div style="text-align: center;">Inger si demon, uniti prin aceeasi misiune, au ales drumuri diferite. Traiesc in acelasi corp, facandu-si simtita pe rand prezenta in diferite contexte. Unul iubit, celalalt neinteles. Unul acceptat, celalalt respins. Primim lumina ingerului, respingand intunericul demonului. Judecam lumea prin prisma celor doua perspective, alegand una dintre ele. Experimentam viata si alegem de care parte suntem.</div><div style="text-align: center;">Si daca totul este un intreg? Si daca ingerul si demonul formeaza o singura fiinta si doar noi ii despartim? Si daca acceptand intunericul din noi pasim spre lumina? Si daca moartea unuia reprezinta uciderea celuilalat?</div><div style="text-align: center;">Esti intreg doar cand ii accepti si odata cu ei te accepti pe tine.</div><div style="text-align: center;"><br />
</div><div style="text-align: left;">P.S O sa iau o pauza in a scrie...am nevoie de un refresh dat vietii. Pana atunci povestiti-mi despre voi.</div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-10283048698279984202010-03-02T12:20:00.000+01:002010-03-02T12:20:12.154+01:00Imi doresc...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPkVSuE_bI1dyq3YGWbztV_x2x5EXXubpDje6AjEGf5bdX-e1FmZynGVdN62S-Wy-bsBssXUbwA-wS14iY4AJceXNnSplAOQIKuDweaD3O8mezN4QEQy-LJIXiG3bBnYK8fvz_UkFxvuRC/s1600-h/2441930547_889ca54508.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" kt="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPkVSuE_bI1dyq3YGWbztV_x2x5EXXubpDje6AjEGf5bdX-e1FmZynGVdN62S-Wy-bsBssXUbwA-wS14iY4AJceXNnSplAOQIKuDweaD3O8mezN4QEQy-LJIXiG3bBnYK8fvz_UkFxvuRC/s200/2441930547_889ca54508.jpg" width="200" /></a></div>Imi doresc sa ma arunc in oceanul gandurilor si sa-mi spal trupul lipicios in apa agitata a mintii mele. Imi doresc sa dispar printre valuri privind cum tarmurile raman in urma si zarile asculta in tacere. Imi doresc sa ma pierd in furtuna emotiilor mele si sa uit ca traiesc. Imi doresc sa fug prin ploaia lacrimilor de bucurie. Imi doresc sa ard in flacara dorintei mele si sa renasc din cenusa neputintei de a renunta. Imi doresc sa abandonez tarmul inimii mele si sa plec pe marea uitarii de mine.<br />
Si totusi...<br />
Inca sunt ancorata in mintea mea si privesc cu nesat spre norii ce lumineaza zarile. Inca simt si traiesc precum simt. Inca zambesc la mangaierea privirilor stralucitoare. Inca sunt uimita de jocurile vietii si de minunea de a fi. Inca plang sub lacrimile suferintei si sper. Da, sper ca intr-o zi voi reusi sa renunt la mine.<br />
<div align="center"><object height="185" width="220"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/zl0q8f8nC8Q&hl=en_GB&fs=1&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/zl0q8f8nC8Q&hl=en_GB&fs=1&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-91437253312485066952010-03-01T21:17:00.000+01:002010-03-01T21:17:19.919+01:00PRIMAVARA!!!<div align="center"><br />
</div><div align="center"><object height="364" width="445"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/5B67QC91qBE&hl=en_GB&fs=1&color1=0x234900&color2=0x4e9e00&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/5B67QC91qBE&hl=en_GB&fs=1&color1=0x234900&color2=0x4e9e00&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="445" height="364"></embed></object></div><div align="center"><br />
</div><div align="center"><span style="color: #38761d;">O PRIMAVARA SENINA TUTUROR!!</span></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-25368281609656221322010-02-26T18:57:00.000+01:002010-02-26T18:57:21.348+01:00Razbunarea...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgUUvfkoQwsmVnt0vF7lf12_tBZYtcoRoxzBbMP_veUMtIf57lpLEMhU5fPTQiPY1P8KUzeAF6CiClYTUJ7d8UnDm_gMlmfLzJTheLKtNZoxU9uQO1OLx13ckb4AHPtFBmuw90Mqmy1CD_2/s1600-h/samson%2520CD2.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="195" kt="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgUUvfkoQwsmVnt0vF7lf12_tBZYtcoRoxzBbMP_veUMtIf57lpLEMhU5fPTQiPY1P8KUzeAF6CiClYTUJ7d8UnDm_gMlmfLzJTheLKtNZoxU9uQO1OLx13ckb4AHPtFBmuw90Mqmy1CD_2/s200/samson%2520CD2.gif" width="200" /></a></div>Am citit de curand o povestioara care m-a impresionat foarte mult. Totul s-a intamplat pe vremea zidului din Berlin. Intr-o zi locuitorii din Berlinul de Est au hotarat sa le trimita adversarilor lor din Berlinul Occidental un mic "cadou". Au incarcat intr-un camion gunoi, caramizi sparte, pietre, materiale de constructii si alte reziduri. Au obtinut permis de trecere a granitei si au aruncat tot gunoiul pe partea Berlinului Occidental.<br />
<br />
Primul impuls al locuitorilor din Berlinul Occidental a fost "sa le plateasca cu aceeasi moneda". Din fericire, cineva a venit cu o alta idee. Asadar, au incarcat un camion de gunoi cu alimente (greu de gasit in Berlinul de Est), haine, medimecamente (cel mai greu de gasit) si alte lucruri utile. Au dus camionul la granita, au descarcat totul cu grija si au lasat o pancarda pe care scria: "Fiecare da ceea ce poate."<br />
Intr-o lume in care fiecare doreste sa se razbune si sa fie chit, astfel de intamplari ne aduc aminte ca o fapta buna omoara raul si te ajuta sa-ti transformi dusmanii in prieteni. O sa spui ca oamenii sunt rai si nu vor aprecia felul in care reactionezi la razbunarea lor. O sa-ti amintesc ca oamenii sunt oameni si cel care pare dusmanul tau, este prietenul altcuiva. Nu inseamna ca vei reusi intotdeauna sau ca toti vor aprecia ceea ce faci. Vor exista si oameni care te vor huidui sau care vor lovi a doua oara. Este alegerea lor, asa cum este si alegerea ta de a raspunde sau de reactiona. Razbunarea este la indemana oricui.<br />
<br />
<strong><em>"Nu voi permite nimanui sa-mi micsoreze si sa-mi degradeze sufletul, facandu-ma sa-l urasc."</em></strong><br />
<br />
Booker T. Washingtono aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-50204662517566057772010-02-26T09:13:00.000+01:002010-02-26T09:13:26.124+01:00Gradina cu flori<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsXjnZGeNa4ForZ3urKlkBtXISiK_Qv-nQc45SYIlJetog4biJkhIYZE9BY7A4nUnAvDmCoMGhfyEoLXLyPGQGZO_eIV2SVxDUN6s3gS7-7w3jZaHqEztnHgLTay56E9kJEEvUOyBfJEHb/s1600-h/gradina_cu_flori-1024x768.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" kt="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsXjnZGeNa4ForZ3urKlkBtXISiK_Qv-nQc45SYIlJetog4biJkhIYZE9BY7A4nUnAvDmCoMGhfyEoLXLyPGQGZO_eIV2SVxDUN6s3gS7-7w3jZaHqEztnHgLTay56E9kJEEvUOyBfJEHb/s200/gradina_cu_flori-1024x768.jpg" width="200" /></a></div><div style="text-align: center;">Am fost intrebata de curand cum imi vad propria viata.</div><div style="text-align: center;">Dupa cateva clipe de gandire am raspuns: <em>ca pe o gradina plina de flori</em>.</div><div style="text-align: center;">Noi suntem florile din aceasta gradina. Uneori ploua sau vine furtuna, alteori iese soarele. Suntem flori frumoase, pline de viata si singura noastra menire este sa vedem si sa descoperim aceasta frumusete. Daca nu ne vedem asa este pentru ca incepem sa ne comparam si sa ne gasim imperfectiuni in raport cu ceilalti. Daca ploaia ne supara este pentru ca simtim doar bataia stropilor fara sa vedem multumirea pamantului in care stam. Daca soarele se ascunde dupa nori este pentru ca gandurile noastre negre acopera cerul vietii. Timpul trece peste gradina vietii noastre si noi ne luptam cu el, ne luptam sa devenim asemeni celorlalte flori, ne luptam sa adunam, sa fim altfel decat niste flori frumoase. </div><div style="text-align: center;">Suferintele pe care le-am avut sunt tot in gradina.</div><div style="text-align: center;">Sunt ingrasamantul care m-a ajutat sa cresc, sunt vantul care mi-a suflat petalele, sunt picaturile care m-au udat pana la piele, sunt lectiile care m-au ajutat sa vad gradina din jurul meu.</div><div style="text-align: center;">Cand uit ca sunt o floare privesc in gradina, cand furtuna este puternica privesc in gradina, cand soarele straluceste privesc in gradina. </div><div style="text-align: center;">Poate te intrebi unde-i aceasta gradina pentru ca nu o poti gasi. </div><div style="text-align: center;">Cauta adanc in sufletul tau si vei simti minunatia care esti. </div><div style="text-align: center;">Cauta in privirea celui de langa tine, dincolo de aparente, si vei observa frumusetea care exista. </div><div align="center"><object height="185" width="220"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/ZDUjt6iH52E&hl=en_GB&fs=1&color1=0xcc2550&color2=0xe87a9f&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/ZDUjt6iH52E&hl=en_GB&fs=1&color1=0xcc2550&color2=0xe87a9f&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-79408750130820772492010-02-23T00:26:00.000+01:002010-02-23T00:26:14.858+01:00Viata...ca o plimbare...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_T6iEDibGn24v3jpReBmfiGXekQ8O0zpYqYBtFIL7LUtu0b329BLETMxnN-H7-et_Pt846HXbKuxZWMvNoMPbNoqFsal6ncSL3V2cqQCyOZ1byXiZE_sgnRPfXD8Rxp-AxFDp9K8N_T6a/s1600-h/Follow_Your_Dreams.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ct="true" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_T6iEDibGn24v3jpReBmfiGXekQ8O0zpYqYBtFIL7LUtu0b329BLETMxnN-H7-et_Pt846HXbKuxZWMvNoMPbNoqFsal6ncSL3V2cqQCyOZ1byXiZE_sgnRPfXD8Rxp-AxFDp9K8N_T6a/s200/Follow_Your_Dreams.jpg" width="161" /></a></div>In ultima perioada imi vad viata ca o plimbare cu bicicleta. Pedalez in viteza, energic, dornica sa alerg repede, tot mai repede de-a lungul strazilor. Obosesc cand dealul este prea inclinat sau prea mult de urcat. Obosesc cand depasesc perioada cu care ma obisnuisem pana atunci. Obosesc cand mai am putin si ajung acasa. <br />
<br />
Aceste perioade de oboseala alterneaza cu momentele cand relaxarea isi face simtita prezenta. Momente cand dupa fiecare urcare urmeaza o coborare. Momente cand energia mea pare inepuizabila. Momente cand ma opresc la un stop sau doar pentru a privi peisajul.<br />
Urcare - coborare, oboseala - odihna, stres - relaxare, deal - vale...calatorie, aventura, viata. Cu fiecare urcare ajungi intr-un alt varf pentru a zari urmatoarea destinatie. La fiecare coborare dealul din fata ta pare mai mare si mai greu de urcat. Ai nevoie de rabdare, putere si vointa.<br />
Uneori renuntarea este o dulce alinare in drumul anevoios. Uneori ceea ce pare a fi un stop este de fapt o inaintare. Uneori schimbarea vitezei este benefica. Uneori o intoarcere este o noua cale. Uneori o alegere intr-o intersectie aduce surprize placute. Uneori un zambet iti creste energia si dorinta de a merge mai departe. Uneori o raza de soare sau o picatura de ploaie schimba ceva in drumul tau. Uneori urcarea este buna si coborarea se transforma intr-o lectie grea. Uneori varful este diferit de ceea ce ai presupus. Uneori valea iti aduce linistea de care ai nevoie si crezi ca este mai bine sa ramai. Doar putin...de fapt nici nu realizezi cand incepi sa urci.<br />
Conteaza unde esti? Conteaza daca este urcare sau coborare? Conteaza daca stai sau mergi? <br />
Conteaza cum te simti. Si daca nu te simti bine incerca sa gasesti in tine capacitatea de a privi partea pozitiva a calatoriei. Intotdeauna va exista ceva pentru care sa fii recunoscator. Intodeauna va exista ceva care sa te faca sa zambesti. Intotdeauna va exista ceva care sa te faca sa mergi mai departe. Totul e sa ai incredere in tine. Nu sunt teori sunt simtiri. AI INCREDERE IN TINE!o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-27918322846242705132010-02-21T21:44:00.000+01:002010-02-21T21:44:25.824+01:00Drumul spre mine<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjiKD4d9_bqGSQgyKJPCvpfi85X_sotCRHddZYK_TOJCPrOo4JBfcmxMzViDO1EcgmQtyDmwfcPKE10QEH8rhr4UMN3ZDdeqsh6KnXA4RwuhDS4VKjarx0Us-b-kCfFRoG330hHKWsK6HDH/s1600-h/B65BDSR5KAQ75LJXTADTT4PUU.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ct="true" height="133" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjiKD4d9_bqGSQgyKJPCvpfi85X_sotCRHddZYK_TOJCPrOo4JBfcmxMzViDO1EcgmQtyDmwfcPKE10QEH8rhr4UMN3ZDdeqsh6KnXA4RwuhDS4VKjarx0Us-b-kCfFRoG330hHKWsK6HDH/s200/B65BDSR5KAQ75LJXTADTT4PUU.jpg" width="200" /></a></div>S-a instalat in viata mea un vartej care ma poarta dincolo de limitele suportabilitatii. Adaptarea este un cuvant la ordinea zilei pentru mine. Adaptarea la schimbarile din interiorul meu. Adaptarea la ceea ce se intampla in realitatea mea. I-am spus cuiva acum cateva luni ca sunt ca o frunza care pluteste in bataia vantului. Cand voi ateriza si unde este greu de precizat. Deocamdata sunt implicata in aceasta furtuna produsa de propriile mele alegeri, de propriile mele cautari.<br />
Am invatat in aceasta perioada foarte multe lucruri noi despre mine. Am invatat ca increderea de sine este foarte importanta. Am invatat ce inseamna responsabilitatea propriei vieti. Am invatat ca poti sa fii tu insuti si atunci cand totul pare impotriva ta si, mai ales in acele clipe este nevoie de puterea de a fi tu. Am invatat ca implicarea si detasarea pot deveni prietene daca stii sa pastrezi un echilibru. Am invatat ca dincolo de toate normele si regulile societatii exista doar viata ta pe care o traiesti asa cum crezi ca este cel mai bine pastrand in acelasi timp ecologia alegerilor tale. Am invatat ca renuntarea este de fapt doar alegerea unei noi directii si vinovatia renuntarii exista doar daca ai ales impotriva vointei tale. Am invatat ca imi pot pastra independenta prin comunicare si intelegere. <br />
Atat de multe lucruri pe care credeam ca le cunosc au venit in drumul meu pentru a-mi deschide o noua poarta spre mine. Credeam ca ma cunosc indeajuns de bine si ca surprizele vor fi mai putin surprinzatoare. Mi-am demonstrat ca propria transformare depaseste uneori propria putere de intelegere.o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-58816612828824366902010-02-18T20:09:00.000+01:002010-02-18T20:09:27.626+01:00Atasament...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSzUF0gcejlnGCg1ppJ8vzHA-KZeHz5C-FcJ8Zut63Z9GNvUTVI2Wh9cSdTVGSt1E3iPd_CmWjIMKPQOVDwJr78Xx7vOT840QOW5Rg_LFcgwqGp-fTy3xb4M6exx-2itDqE7wujJi1medY/s1600-h/wses102056.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ct="true" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSzUF0gcejlnGCg1ppJ8vzHA-KZeHz5C-FcJ8Zut63Z9GNvUTVI2Wh9cSdTVGSt1E3iPd_CmWjIMKPQOVDwJr78Xx7vOT840QOW5Rg_LFcgwqGp-fTy3xb4M6exx-2itDqE7wujJi1medY/s200/wses102056.jpg" width="133" /></a></div><div style="text-align: center;"><em>Atasamentul...il intalnim sub multe forme, sub multe masti. Ranile trecutului sunt chipul cel mai cunoscut sub care atasamentul isi face simtita prezenta. Devenim prizonierii ranilor, inchisi in povestea noastra retraim intern acelasi pasaj de nenumarate ori. </em></div><div style="text-align: center;"><em>Durerea curge prin venele mintii nostre si simtim ca existam.</em></div><div style="text-align: center;"><em></em></div><div style="text-align: center;"><em>Cicatricile facute de altii sangereaza la o simpla aducere aminte. Dorim sa scapam din capcana atasamentului. Putem ierta? Putem uita? Putem trece mai departe? Simtim nevoia sa aruncam totul in coltul cel mai indepartat al mintii. Preferam sa indepartam persoana care a provocat rana. Uneori solutia aleasa este lovirea celuilalt. Credem ca rana lui vindeca rana noastra. Reusim sa creem noi povesti victorioase de aceasta data despre superioritatea noastra in fata dusmanului. </em></div><div style="text-align: center;"><em>Povestea ranilor noastre, a obstacolelor pe care le-am depasit este cea cu care ne identificam. Definitia noastra ca fiinte este data de durerea regasita in ranile trecutului. Orgoliul este satisfacut de suferintele indurate si ne este atat de greu sa renuntam la ele. Oare ce am deveni fara trecut? Ce poveste am prezenta celorlalti? Ce poveste ne-am repeta mereu, in special in momentele dificile? </em></div><div style="text-align: center;"><em>Atasamentul...de oameni, de obiecte, de povesti, de sentimente, de "eu". Traim iluzia calatoriei noastre tinand cu dintii de ranile trecutului. Iertarea devine marfa pe taraba vietii. </em></div><div style="text-align: center;"><em>Iubirea este jucata la bursa relatiilor. Compasiunea doarme prafuita sub tejghea. </em></div><div style="text-align: center;"><em>Este aproape imposibil sa lepezi haina resentimentelor. Este dificil sa treci prin durerea provocata de celalalt. Este umilitor sa faci primul pas spre impacare. Unde ai ajunge? </em></div><div style="text-align: center;"><em>Uneori reusim. Important este sa o facem in adancul nostru, cu sinceritate, fara a transforma totul intr-o noua poveste. Minunea iertarii si a iubirii este ascunsa spectacolului cotidian. </em></div><div style="text-align: center;"><em>Tacerea coboara peste povestea ranilor noastre eliberandu-ne de atasament. </em></div><div align="center"><object height="185" width="220"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/4Y_fCKfPPYE&hl=en_GB&fs=1&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/4Y_fCKfPPYE&hl=en_GB&fs=1&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-42528400863049267072010-02-14T20:20:00.001+01:002010-02-14T20:24:02.598+01:00Frica<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIGsliSjtA5qpKBMB7goEqyBQgZVKrGJ4RmEqo-gl4KV6SFoalTXo44PhpH5s4C49oaRV2g7yo7a0ObgLoR0JHhqfQTpMquLFxYzr9ad2X0QDqUuDHU2wCnEQx9aTVSnNoBWx1xP9CIgsS/s1600-h/6d910ecbc2271fef83ab669c6bc547b1_we.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ct="true" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIGsliSjtA5qpKBMB7goEqyBQgZVKrGJ4RmEqo-gl4KV6SFoalTXo44PhpH5s4C49oaRV2g7yo7a0ObgLoR0JHhqfQTpMquLFxYzr9ad2X0QDqUuDHU2wCnEQx9aTVSnNoBWx1xP9CIgsS/s200/6d910ecbc2271fef83ab669c6bc547b1_we.jpg" width="160" /></a></div>Pandeste in fiecare clipa traita, respira in fiecare noua experienta, murmura in fiecare vorba rostita. Umbra i-o zaresc in lumina. Curiozitatea este puternica. Curajul exista acolo unde pasesti in intuneric cu credinta ca esti in siguranta. <br />
<br />
O simt cum isi roteste aripile-i in jurul meu. O simt cum imi urmareste atenta fiecare gand. O simt cum isi invaluie faptura in jurul inimii. O simt in oamenii de langa mine si din ce in ce mai des in mine. <br />
O vad in pasii plini de prudenta. O vad in dansul luminii si al vietii. O vad scrisa in cuvintele rostite de mine si de tine. O vad in ochii celorlalti, in gesturile lor. O vad printre randurile scrise in miez de noapte. O vad printre ramuri.<br />
Uneori glasul ei se aude puternic in inima mea. Imi coordonez pasii cu dansul ei nebunatic si patrund din ce in ce mai adanc in realitate ei. Noutatea este cea care atrage ca un magnet si necunoscutul imi pune sangele in miscare. Jocul ei imi aminteste de alte clipe asemanatoare si de faptul ca totul devine cunoscut. Imi aminteste de clipele cand m-am lasat coondusa si am descoperit lucruri minunate in spatele ei. Imi aminteste ca este normal sa existe. <br />
Are mai multe nume si ai intalnit-o in diferite contexte. Este prezenta in viata ta asa cum este si in a mea. Este in toti si poate sa dispara doar dupa ce ii constientizezi prezenta. Am descoperit ca a venit momentul sa-i fac jocul si sa o las sa conduca pentru a putea trece mai departe. A sosit momentul sa-i zic pe nume si sa o privesc in ochi pentru a trece mai departe. <br />
<br />
FRICA, te provoc sa dansam in lumina! <br />
<div align="center"><object height="185" width="220"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/YfoIF8zpVCw&hl=en_GB&fs=1&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/YfoIF8zpVCw&hl=en_GB&fs=1&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-23051591594187488992010-02-14T17:00:00.000+01:002010-02-14T17:00:16.816+01:00Iubirea<div align="center"><object height="364" width="445"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/Sov5zw4rC-w&hl=en_GB&fs=1&color1=0xcc2550&color2=0xe87a9f&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/Sov5zw4rC-w&hl=en_GB&fs=1&color1=0xcc2550&color2=0xe87a9f&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="445" height="364"></embed></object></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-34521933394437621902010-02-13T00:02:00.000+01:002010-02-13T00:02:18.524+01:00In timp...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJ_LHwPnzMuzEC6QEEyu5TG12tCSAqfB0D2uoyVXS5R8-Gc6myINA5dPG67_NEkcrdhUgtSm6ckKQZDyRH-BU0j6eJGqcsAM5jg75P-IKcy43ICuXP9eP_TlbfltNI7l72MCQjYk_h01t7/s1600-h/time.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ct="true" height="161" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJ_LHwPnzMuzEC6QEEyu5TG12tCSAqfB0D2uoyVXS5R8-Gc6myINA5dPG67_NEkcrdhUgtSm6ckKQZDyRH-BU0j6eJGqcsAM5jg75P-IKcy43ICuXP9eP_TlbfltNI7l72MCQjYk_h01t7/s200/time.jpg" width="200" /></a></div><em><strong>In timp ai invatat:</strong></em><br />
<br />
<br />
<div></div><ul><li>sa-ti acoperi ranile din ce in ce mai bine;</li>
<li>sa inlocuiesti durerea cu preocuparea continua pentru altceva;</li>
<li>ca in toate exista limite;</li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">sa ignori frica crezand ca acesta este un act de curaj;</li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"> ca indiferenta ucide; </li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">ca oamenii vin si pleaca din viata ta;</li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">sa-ti uiti trecutul; </li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"> sa fugi atunci cand totul este prea mult decat poti suporta.</li>
</ul><br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><em><strong>In timp iti vei aminti:</strong></em></div><br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><br />
</div><ul><li>ca ranile sunt experiente de care ai ramas atasat;</li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"> ca durerea se dizolva odata ce este traita;</li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">ca limitele sunt doar acolo unde le vezi tu;</li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">ca frica este umbra iubirii si curajul inseamna sa-ti deschizi inima;</li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">ca indiferenta este doar un joc; </li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">ca suntem legati unii de altii prin fire invizibile mintii;</li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">ca prezentul este mereu aici; </li>
<li style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">ca fuga este buna pentru o perioada scurta.</li>
</ul><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><br />
</div><br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">In timp echilibrul revine. Il regasesti acolo unde a fost mereu, in tine. Il redescoperi in inima. Il respiri cu fiecare noua experienta. </div><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">In timp linistea revine. A stat tacuta si a privit zbuciumul din tine. O regasesti ascunsa sub stratul de frica in care ti-ai invelit sufletul.</div><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">Traieste-ti viata, depaseste-ti frica, uita-ti mintea, treci prin durere, aminteste-ti de tine, redescopera-ti inima si simte iubirea. </div><br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"></div>In timp...<br />
<br />
<div></div><div align="center"><object height="185" width="220"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/C0ovSeh4Vvw&hl=en_GB&fs=1&color1=0x3a3a3a&color2=0x999999&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/C0ovSeh4Vvw&hl=en_GB&fs=1&color1=0x3a3a3a&color2=0x999999&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-36798907288625298562010-02-12T13:49:00.001+01:002010-02-12T13:53:35.160+01:00Dreams<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi02o6w7pgISDfkwds8H8_LSwB7FR_E2biumD_vuTtTPEz3o1ucOA2uK0sdce6JXmBZg27E9HL6j_9fqbaxTV-_jyBfeA0Kv0NWf9IFPe7Y8aBP5hfrFP3Tb57SEg-WBEu-MLMHmpLa1Thn/s1600-h/devenire.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ct="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi02o6w7pgISDfkwds8H8_LSwB7FR_E2biumD_vuTtTPEz3o1ucOA2uK0sdce6JXmBZg27E9HL6j_9fqbaxTV-_jyBfeA0Kv0NWf9IFPe7Y8aBP5hfrFP3Tb57SEg-WBEu-MLMHmpLa1Thn/s320/devenire.jpg" /></a></div><div style="text-align: center;">Pe parcurs am fost invatati sa ne limitam visele. Ni s-a spus mereu sa fim cu picioarele pe pamant si cu capul pe umeri, sa fim realisti. Am crescut crezand ca ceea ce visam sunt doar vise si posibilitatea de a le indeplini este departe de noi. Am ajuns sa credem ca trebuie sa fim la fel ca ceilalti pentru a fi acceptati si iubiti. Ne-am limitat actiunile, atitudinea, visele si sperantele. Asteptam aprobarea si confirmarea celorlalti. </div><div style="text-align: center;"></div><div style="text-align: center;">Vine un moment in viata fiecaruia in care drumul se intersecteaza cu cineva sau ceva care ne trezeste. Poate fi o carte, un film, o persoana, o intamplare, un gand. Si aflam ca...</div><div style="text-align: center;"><strong><em>Visele nostre pot deveni realitate. </em></strong></div><div style="text-align: center;">Uneori ne place sa credem ca totul este o pacaleala. Uneori cautam si gasim cele mai plauzibile scuze pentru a ramane unde suntem. Alteori ne lovim de obstacole si ne miscoram visele. Alteori credem mai mult in altii decat in noi. De cele mai multe ori frica apasa pe frana. </div><div style="text-align: center;">Exista oameni care stiu ca au nevoie sa viseze mare, sa creada in visele lor si sa actioneze invatand din fiecare obstacol, din fiecare greseala, descoperind pas cu pas drumul spre visul. I-ai intalnit de multe ori, i-ai vazut traindu-si visul, le-ai simtit bucuria de a trai si ai fost inspirat de vietile lor. Aminteste-ti visul si traieste-l. </div><div style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center"><object height="185" width="220"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/qFHbwikzNds&hl=en_GB&fs=1&color1=0x234900&color2=0x4e9e00&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/qFHbwikzNds&hl=en_GB&fs=1&color1=0x234900&color2=0x4e9e00&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-57449430062918325942010-02-11T21:55:00.000+01:002010-02-11T21:55:03.375+01:00Increderea<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqgb6iBF9kkzh0ZhayIq2NjoLrimr_IXUnUR4r1-qP27yubLakb5HgVsJv7MWyLJKfxdIw5oO4RHZdmGsZSQAcLATBgNTy1viNeflZkVlGSNkvUS-v1tcM5iAfupz9SlsbpyPpTfaKnUHo/s1600-h/incredere.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ct="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqgb6iBF9kkzh0ZhayIq2NjoLrimr_IXUnUR4r1-qP27yubLakb5HgVsJv7MWyLJKfxdIw5oO4RHZdmGsZSQAcLATBgNTy1viNeflZkVlGSNkvUS-v1tcM5iAfupz9SlsbpyPpTfaKnUHo/s320/incredere.jpg" /></a></div>Increderea pe care o acord celorlalti reprezinta pentru mine un test de rabdare si de autocunoastere. Cata incredere poti sa ai in cel de langa tine? Cat de mult lasi sa afle despre tine si despre viata ta? Si ce faci daca aceasta incredere iti este inselata? <br />
Spunem ca avem incredere in celalalt si exista momente cand suspiciunea intervine in viata noastra si primim semnale ca asteptarile noastre ne-au fost inselate. Oare exista increderea totala? Daca uneori supraveghezi discret si verifici pe celalalt aceasta este o dovada de mai putina incredere sau de iubire? Unde este granita intre incredere si indiferenta? <br />
Exista o vorba care spune ca oameni actioneaza asa cum te astepti tu sa o faca. Realitatea si experienta mi-au demonstrat ca increderea acordata se castiga in timp si prin consecventa. La fel de bine ceea ce ai castigat intr-un timp indelungat poti sa pierzi definitiv intr-o clipa. La fel de mult depinde si contextul in care acorzi aceasta incredere. Am intalnit oameni care in mediul profesional folosesc increderea in ceilalti ca un instrument de motivare. Este adevarat ca acestia sunt putini si rari pentru ca frica domina in cele mai multe cazuri. Frica de a pierde locul de munca, frica de tradare, frica de a pierde controlul. In mediul personal am intalnit astfel de persoane si mai rar. Cu cat ne apropiem mai mult de intimitate cu atat increderea este acordata cu mai mare precautie. Aici teama este mai mare si invers proportionala cu gradul de incredere acordat. Timpul petrecut impreuna si intamplari care intervin in viata fiecaruia determina cresterea sau scaderea increderii in celalalt.<br />
M-am intrebat adeseori ce faci cand asteptarile sunt inselate de nenumarate ori, acorzi in continuare incredere sau devii mai precaut?o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-27038617748118319282010-02-10T20:49:00.001+01:002010-02-10T20:51:52.380+01:00Sadness<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifX3qjg0g7vqPVk3J23dKJ2IRcTKwrAQU8AEaCY-a3vByIwMh671rDPPKb_dB4ib03hdwy2ijxKmbHapy2d6ngav6ERp2EQ107BQS-jz7QZ-PYFmmDyxHDD6dUYpy-wcTVYCALqHE3vvTk/s1600-h/amor_sangrando.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="180" kt="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifX3qjg0g7vqPVk3J23dKJ2IRcTKwrAQU8AEaCY-a3vByIwMh671rDPPKb_dB4ib03hdwy2ijxKmbHapy2d6ngav6ERp2EQ107BQS-jz7QZ-PYFmmDyxHDD6dUYpy-wcTVYCALqHE3vvTk/s200/amor_sangrando.jpg" width="200" /></a></div>Apare uneori ca o muzica surda in inima mea. Valsez prinsa in bratele-i puternice si o las sa se joace cu mine. O chem si o arunc in vazduh. O iubesc si o urasc. Infasurata in jurul inimii toarce blanda ca o pisica. O mangai usor, ridica ochii stralucitori spre mine si zambesc impacata. Adoarme la loc. Ascult cantecul ei si stiu ca sunt singura capabila sa o fac sa taca. Oare vreau asta? <br />
<br />
Se invarte spirala timpului in durerea din mine. Calca peste lacrimi, peste regrete, peste ganduri si ajunge in acel loc ascuns, secret. Se aseaza confortabil si asteapta. Tacerea ma ajuta sa inteleg ca totul trece, ca totul vine, ca singura stabilitate sunt chiar eu. Asezata in fotoliu privesc spectacolul vietii mele. Tristetea face parte din mine. <br />
<br />
<div style="text-align: center;">Vreme trece, vreme vine, </div><div style="text-align: center;">Toate-s vechi si noua toate; </div><div style="text-align: center;">Ce e rau si ce e bine </div><div style="text-align: center;">Tu te-ntreaba si socoate; </div><div style="text-align: center;">Nu spera si nu ai teama, </div><div style="text-align: center;">Ce e val ca valul trece; </div><div style="text-align: center;">De te-ndeamna, de te cheama, </div><div style="text-align: center;">Tu ramâi la toate rece. </div><div align="center"><object height="185" width="220"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/AOLg_XY2cWA&hl=en_GB&fs=1&color1=0x3a3a3a&color2=0x999999&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/AOLg_XY2cWA&hl=en_GB&fs=1&color1=0x3a3a3a&color2=0x999999&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-61838241490241401022010-02-08T19:30:00.000+01:002010-02-08T19:30:58.501+01:00Viata este o joaca...Te trezesti uneori in fata unor sentimente covarsitoare. Le vizualizezi atat de clar si daca intinzi mana le poti atinge. Oare sunt realitate sau doar vis? Ceata deasa te cuprinde din toate partile si odata ajuns in interiorul ei nu-ti mai pare atat de periculoasa. Da, arunca-te si traieste-te ceea ce simti. Si daca odata traite aceste sentimente dispar si intrebare de mai sus persista: vis sau realitate? Intri in joc obosit de atatea jocuri. Ai dori ca macar odata in viata sa renunti la joaca. Iti este teama ca ai ales cel mai nepotrivit moment si cea mai nepotrivita persoana. Astfel pentru scurt, foarte scurt timp arunci mastile si apoi le cauti disperat sperand ca nimeni sa nu fi observat. Nu recunosti nimic si continui jocurile cu regret ca nu-ti permiti sa fii tu insuti.<br />
<div align="center"><object height="185" width="220"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/jWrtQOgOlHY&hl=en_GB&fs=1&color1=0x3a3a3a&color2=0x999999&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/jWrtQOgOlHY&hl=en_GB&fs=1&color1=0x3a3a3a&color2=0x999999&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object></div>Increderea si sinceritatea au devenit periculoase intr-o realitate in care minciunile si jocurile sunt la ordinea zilei. Chiar daca ti-ar da un pumn in fata nu le-ai recunoaste. Ai crede ca este un alt joc al vietii. Inchis intre zidurile neincrederii traiesti cu speranta ca undeva, candva cineva va auzi glasul inimii tale.<br />
Unde ai pierdut cheia? Intre atatea jucarii este greu sa descoperi care-i adevaratul drum spre tine. Daca astepti de la altii sa-l descopere vei rataci cararea spre casa. Am renuntat la jocuri stiind ca insasi viata este o joaca. Am reusit sa gasesc adevarata cheie. Greu de crezut pentru cel care inca se joaca. Sunt doar eu. Si cine sunt eu, vei intreba. Eu stiu cine sunt. Tu stii cine esti?o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-65506699454951464292010-02-07T18:55:00.000+01:002010-02-07T18:55:53.989+01:00Multumesc<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZVUksAP73VcbKgNy1d6V8TUUWseei6k7bI7LHSSWk7oW4snPYTn4DteSbr2pb0BkJjraNE94w67NGmdRZDzxDNd5Y7HvOss8HdMF1Rm4BBaFEQhKfe6ikBwosi1TrF1yFJIVG6e-Rh37_/s1600-h/multumire171.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" kt="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZVUksAP73VcbKgNy1d6V8TUUWseei6k7bI7LHSSWk7oW4snPYTn4DteSbr2pb0BkJjraNE94w67NGmdRZDzxDNd5Y7HvOss8HdMF1Rm4BBaFEQhKfe6ikBwosi1TrF1yFJIVG6e-Rh37_/s320/multumire171.jpg" /></a></div>In ultima perioada am vorbit foarte mult despre mine, despre viata mea. Astazi vreau sa-ti amintesc de acei oameni care stau alaturi de mine si de tine in momentele grele ale vietii. O vorba spune ca iti recunosti prietenii in clipele dificile. Am avut parte in viata mea de astfel de oameni pretiosi care mi-au acordat suportul neconditionat, fie printr-o vorba, fie doar prin simpla prezenta, fie prin diferite gesturi. <br />
<br />
<br />
Cuvantul Multumesc este prea limitat pentru ceea ce simt cand imi amintesc de prietenii mei dragi. Mi-as dori mult sa-i pot numi aici si singurul lucru care ma impiedica este faptul ca nu le-am cerut permisiunea. <br />
<br />
MULTUMESC pentru faptul ca sunteti alaturi de mine, pentru ca ma ascultati, pentru ca stiu ca ma pot sprijini pe voi,pentru ca m-ati primit in viata voastra si m-ati acceptat asa cum sunt si cu bune si cu rele. MULTUMESC pentru tot ce mi-ati oferit si pentru ca prezenta voastra imi implineste existenta si imi confera in momentele dificile stabilitate si speranta.<br />
<br />
MULTUMESC PRIETENI DRAGI!o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-47292030898873923802010-02-07T14:11:00.000+01:002010-02-07T14:11:48.549+01:00Silence<div style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDl3cBtYFYwft_aMGeRQqysrEev9Uy0njPbqRemojzjTmHxDSsTofIpc7zGYJ7sb9lJW0lQbGVuGPr8bGHiXz3m6NbNIvZi3k_RcnyIXyV7gS3Sm6H94rVj0pS_EJVSOhzv1xjcFQuzWrV/s1600-h/430x358_7c9e57e51e4980c6c8bd8fa262be5e9f_silence-ot-lambs-1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="166" kt="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDl3cBtYFYwft_aMGeRQqysrEev9Uy0njPbqRemojzjTmHxDSsTofIpc7zGYJ7sb9lJW0lQbGVuGPr8bGHiXz3m6NbNIvZi3k_RcnyIXyV7gS3Sm6H94rVj0pS_EJVSOhzv1xjcFQuzWrV/s200/430x358_7c9e57e51e4980c6c8bd8fa262be5e9f_silence-ot-lambs-1.jpg" width="200" /></a></div><strong>Judecam sau ii apreciem pe cei din jurul nostru dupa nivelul si diversitatea cunostintelor acumulate. Si in functie de modalitatea in care-si expun aceste cunostinte, precum si domeniile din care provin.</strong></div><div style="text-align: center;"><strong>Avem nevoie sa stim si sa cunoastem. Avem nevoie pentru a reusi sa functionam intr-o societate bombardata de informatii. Avem nevoie pentru a conversa cu usurinta si la nivelul interlocutorului. Avem nevoie pentru a creste performanta profesionala. Avem nevoie pentru a fi apreciati cand furnizam ceea ce cunoastem. Avem nevoie... si pentru fiecare dintre noi informatia satisface anumite nevoi.</strong></div><div style="text-align: center;"><strong>Am intrat in situatii in care am tacut, in care cunostintele mele nu se ridicau la nivelul conversatiei sau le stiam deja. Am tacut si am ascultat invatand. Am tacut si am stiut ca sunt judecata sau apreciata pentru aceasta tacere. Am tacut si am privit dincolo de cuvinte. Am dat la o parte perdeaua verbala pentru a descoperi...tacere.</strong></div><div style="text-align: center;"><strong>Am intrebat acesta tacere si mi-a raspuns prin tacere. Am simtit vijelia cuvintelor care-si cereau dreptul si am lasat perdeaua sa cada. M-am retras infiorata de propria-mi furtuna si am asteptat... tacere. Descopar cu uimire ca uit atat de multe si-mi amintesc si mai putine. Sunt intr-o realitate in care dorim sa cunoastem din ce in ce mai multe si adesea ma intreb la ce imi folosesc aceste cunostinte. Au fost vremuri cand adunam informatia, o stocam cu multa grija si o foloseam la momentul potrivit. Descoperind tacerea am realizat ca tot ceea ce credeam ca stiu era atat de putin important pentru mine.</strong></div><div style="text-align: center;"><strong>Am cunoscut oameni pentru care tacerea reprezinta principala modalitate de comunicare. Aceasta este completata de inteligenta si educatie. Initial, in copilaria mea ii etichetam pentru ca mai tarziu sa descopar secretul tacerii. Am ajuns sa-i apreciez si sa le accept tacerea cand am calmat furtuna din mine. Am realizat ca echilibrul este sustinut de flexibilitate si de capacitatea de a evalua momentul potrivit cand sa taci sau cand sa vorbesti. Un echilibru atat de usor de pierdut si la fel de usor de recapatat. Si contrar a ceea ce a-i crede, nu-i o lupta, ci doar o curgere lina in directia curentului.</strong></div><div style="text-align: center;"><strong>Tacere...</strong></div><div style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center"><object height="185" width="220"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/RWWnnFMZA24&hl=en_GB&fs=1&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/RWWnnFMZA24&hl=en_GB&fs=1&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object></div>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2432240633785086256.post-5192854852884206132010-02-05T10:38:00.000+01:002010-02-05T10:38:10.275+01:00Despre oameni<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ57efZr7_qCdL652DJ7PdeSA_jSB81wbIWIShvnGlEcOlcQ44rZrL7tds-giicBfgM6I-pmSRoXQ7R2qta9ly3WZbiy9_C4JpXa9bfPo_VtXOYGkAJql3ho2qfoxb9pbYmRmC8Y4rKopf/s1600-h/ps-1.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="161" kt="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ57efZr7_qCdL652DJ7PdeSA_jSB81wbIWIShvnGlEcOlcQ44rZrL7tds-giicBfgM6I-pmSRoXQ7R2qta9ly3WZbiy9_C4JpXa9bfPo_VtXOYGkAJql3ho2qfoxb9pbYmRmC8Y4rKopf/s200/ps-1.png" width="200" /></a></div>Oamenii nu mai sunt sinceri pentru ca e normal si frumos ci pentru ca urmaresc un scop ,nu mai sunt buni pentru ca asa vrea Dumnezeu ci pentru ca si bunatatea are acum un pret.Crezi ca ai gasit omul exceptie si timpul iti dovedeste ca exceptia tocmai a intarit regula .Oamenii au devenit adeptii scuzelor pentru ca justificarea nu e decat o pierdere de timp .Si de ce sa iti pierzi timpul cu explicatii cand altii nu si l-au pierdut cu tine.Plangem ca moare unu si radem cand se naste altul. Credem cand suntem mintiti si mintim pentru ca suntem crezuti .Am ajuns sa luam minciuna pe ca un adevar si adevarul ca pe cea mai mare minciuna si astfel a te schimba in rau e de fapt a te schimba in bine.<br />
<br />
<br />
Ma gandeam la raul ce mi-l poate face un om…nu mi-am putut raspunde ,in fond oamenii nu prea stiu sa faca altceva si de la un timp nu mai simti si nu mai poti sa compari..!!<br />
<br />
E atat de simplu sa spui ca te-ai saturat ,sa intorci spatele si sa inchizi ochii , e atat de usor sa spui “nu” cand nu iti convine ceva , sa te revolti si sa iti construiesti viata pe i nterese propri. Nu exista om care sa nu stie sa le faca pentru ca de fapt e atat de simplu sa nu iti pese de ceilalti si sa faci numai ce e bine pentru tine.Toti te condamna desi toti fac acelasi lucru.<br />
<br />
E dificil cand vine vorba de oameni ,nu sti niciodata cum sa ii abordezi ,nu e ca un model de rochie pe care il scoti in sute de exemplare ,un om nu are al exemplar decat pe sine insusi. Cel mai greu e sa vorbesti cu un om si sa ii explici ca in sufletul lui (pe care nu-l vede si nu e sigur ca exista) se ascunde ceva mai mult decat o existenta pe care nu o poate defini si un viitor de care nu se poate agata.E greu in primul rand sa ii scoti sufletul si sa-l pui pe masa spunand: – Iata la asta ma refeream cand vorbeam de tine!!<br />
<object width="220" height="185"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/AdqOs390cFM&hl=en_GB&fs=1&color1=0x3a3a3a&color2=0x999999&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/AdqOs390cFM&hl=en_GB&fs=1&color1=0x3a3a3a&color2=0x999999&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="220" height="185"></embed></object>o aripa de ingerhttp://www.blogger.com/profile/00836613649608840751noreply@blogger.com0